palpator - explicat in DEX

palpator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PALPATÓR, palpatoare, s. n. Element sensibil al unui instrument de măsurat sau de controlat neregularitățile de pe suprafețele corpurilor solide (de obicei metalice). – Palpa + suf. -tor. Cf. it. palpatore.

palpator (Dicționar de neologisme, 1986)
PALPATÓR s.n. Ac cu ajutorul căruia se determină gradul de netezime al unei suprafețe metalice prelucrate. [Cf. fr. palpateur].

palpator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PALPATÓR s. n. 1. organ sensibil al unui aparat de măsurat și de control, care sesizează neregularitățile unei suprafețe. 2. dispozitiv al unei mașini agricole pentru urmărirea neregularităților terenului, a modului de dispunere a plantelor, în scopul reglării poziției organelor de lucru ale mașinii. 3. dispozitiv de comandă automată a mecanismului de alimentare a mașinii de țesut cu fir de bătătură. (< it. palpatore)

palpator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
palpatór s. n., pl. palpatoáre

palpator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PALPATÓR, palpatoare, s. n. Element sensibil al unui instrument de măsurat sau de controlat neregularitățile de pe suprafețele corpurilor solide (de obicei metalice). — Palpa + suf. -tor. Cf. it. palpalore.