paler (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)palér1, paléri, s.m. (reg.)
1. contramaistru zidar sau dulgher, conducător de șantier, arhitect.
2. cantonier.
3. caporal.
paler (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)palér (-ri), s. m. – (
Trans.,
Mold.) Contramaistru, șef de lucrări.
Germ. Palier, prin intermediul
mag. palér (Cihac, II, 519).
paler (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PALER, Octavian (1926-2007,
n. Lisa,
jud. Brașov), scriitor și publicist român. Versuri aforistice, sentențioase („Umbra cuvintelor”). Eseuri pe teme mitologice, existențiale și artistice („Mitologii subiective”, „Polemici cordiale”, „Apărarea lui Galilei”, „Scrisori imaginare”, „Un muzeu în labirint”), de „anti-călătorie” („Drumuri prin memorie”, „Caminante”) sau de inspirație autobiografică („Viața ca o coridă”, „Rugați-vă să nu vă crească aripi”, „Deșertul pentru totdeauna”), distingându-se prin luciditatea și febrilitatea dezbaterilor filozofice și parabolice („Viața pe un peron”, „Un om norocos”). Publicistică social-politică („Don Quijote în Est”), „cronică morală a unui timp plictisit de morală”, cum e subîntitulat volumul „Vremea întrebărilor”.
paler (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)páler, -i, s.m. – Îngrijitor de drumuri. Șef de lucrări. – Din germ. Palier, prin intermediul magh. pallér (Cihac cf. DER).