paleontologie - explicat in DEX

paleontologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PALEONTOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale. [Pr.: -le-on-] – Din fr. paléontologie.

paleontologie (Dicționar de neologisme, 1986)
PALEONTOLOGÍE s.f. Ramură a geologiei care studiază viețuitoarele fosile existente în sedimentele scoarței terestre. [Gen. -iei. / < fr. paléontologie, cf. gr. palaios – vechi, on – ființă, logos – studiu].

paleontologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PALEONTOLOGÍE s. f. știință care studiază viețuitoarele fosile descoperite în sedimentele scoarței terestre. (< fr. paléontologie)

paleontologie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*paleontologíe f. (vgr. palaiós, vechĭ on, óntos, ființă, și -logie. V. ontologie). Acea parte a geologiiĭ care se ocupă de animalele și plantele dispărute și rămase numaĭ în stare fósilă: Cuvier a fost unu din fundatoriĭ [!] paleontologiiĭ. V. preistorie.

paleontologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
paleontologíe (-le-on-) s. f., art. paleontología, g.-d. paleontologíi, art. paleontologíei

paleontologie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
paleontologie f. știința fosilelor, cunoașterea vechilor soiuri de animale și vegetale prin rămășițele aflate în păturile pământului.

paleontologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PALEONTOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale. [Pr.: -le-on-] — Din fr. paléontologie.