paleofitologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALEOFITOLOGÍE s. f. (Rar) Paleobotanică. [
Pr.:
-le-o-] – Din
fr. paléophytologie.paleofitologie (Dicționar de neologisme, 1986)PALEOFITOLOGÍE s.f. Ramură a paleontologiei care studiază plantele fosile; paleobotanică. [Gen.
-iei. / < fr.
paléophytologie, cf. gr.
palaios – vechi,
phyton – plantă,
logos – știință].
paleofitologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PALEOFITOLOGÍE s. f. paleobotanică; fitopaleontologie. (< fr.
paléophytologie)
paleofitologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paleofitologíe (-le-o-) s. f.,
art. paleofitología, g.-d. paleofitologíi, art. paleofitologíeipaleofitologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PALEOFITOLOGÍE s. f. Paleobotanică. [
Pr.: -
le-o-] — Din
fr. paléophytologie.