palan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALÁN, palane, s. n. Macara formată din mai mulți scripeți situați pe două sau mai multe axe, dintre care una fixă. [
Var.:
palánc s. n.] – Din
fr. palan, it. palanco.palan (Dicționar de neologisme, 1986)PALÁN s.n. Macara formată din mai mulți scripeți, folosită la ridicarea unor greutăți mari. [Var.
palanc s.n. / < fr.
palan, cf. it.
palanco].
palan (Marele dicționar de neologisme, 2000)PALÁN s. n. macara din două mufle identice, servind la ridicarea unor greutăți mari. (< fr.
palan)
palan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)palán s. n.,
pl. palánepalan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PALÁN, palane, s. n. Macara formată din mai mulți scripeți situați pe două sau mai multe axe, dintre care una fixă. [
Var.:
palánc s. n.] — Din
fr. palan, it. palanco.