pairie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAIRÍE s. f. Calitate, demnitate de pair. [
Pr.:
pe-ri-e] – Din
fr. pairie.pairie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pairíe s.f. (înv.)
1. calitate, demnitate. de pair (vasal); totalitatea pairilor.
2. feudă de care era legată demnitatea de pair.
pairie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAIRÍE s. f. Calitate, demnitate de pair. [
Pr.:
pe-ri-e] — Din
fr. pairie.