paion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAIÓN, paioane, s. n. (Rar) Împletitură de paie folosită pentru protejarea obiectelor confecționate din sticlă. [
Pr.:
pa-ion] – Din
fr. paillon.paion (Dicționar de neologisme, 1986)PAIÓN s.n. 1. (
Rar) Împletitură de paie pentru sticle.
2. Unealtă folosită la descărcatul vapoarelor. [Pron.
pa-ion. / < fr.
paillon].
paion (Marele dicționar de neologisme, 2000)PAIÓN s. n. 1. împletitură de paie pentru sticle. 2. unealtă la descărcatul vapoarelor. (< fr.
paillon)
paion (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAIÓN, paioane, s. n. (Rar) Împletitură de paie folosită pentru protejarea obiectelor confecționate din sticlă. [
Pr. pa-ion] — Din
fr. paillon.