pactiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PACTIZÁ, pactizez, vb. I.
Intranz. A se înțelege, a cădea la învoială, a face un pact. ♦
Spec. A se ralia cu adversarul, trădând interesele propriei comunități sociale, ale propriului stat. – Din
fr. pactiser.pactiza (Dicționar de neologisme, 1986)PACTIZÁ vb. I. intr. A se înțelege, a cădea la învoială, a face cauză comună (cu cineva); a face un pact cu cineva. [< fr.
pactiser].
pactiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)PACTIZÁ vb. intr. a încheia un pact cu cineva; a se înțelege, a cădea la învoială; a face cauză comună cu un adversar. (< fr.
pactiser)
pactiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pactizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
pactizeázăpactiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PACTIZÁ, pactizez, vb. I.
Intranz. A se înțelege, a cădea la învoială, a face un pact. ♦
Spec. A se ralia cu adversarul, trădând interesele propriei comunități sociale, ale propriului stat. — Din
fr. pactiser.pactizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pactizà v.
1. a face un pact;
2. fig. a ceda pe nedrept, a transige:
a pactiza cu rebelii.