oxigenoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OXIGENOTERAPÍE s. f. Tratament prin inhalații sau injecții cu oxigen, asociat adesea cu respirație artificială. – Din
fr. oxygénothérapie.oxigenoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)OXIGENOTERAPÍE s.f. (
Med.) Tratament al anoxiei cu inhalații sau injecții de oxigen. [Gen.
-iei. / < fr.
oxygénothérapie].
oxigenoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)OXIGENOTERAPÍE s. f. tratament al anoxiei prin inhalații sau injecții cu oxigen. (< fr.
oxygénothérapie)
oxigenoterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oxigenoterapíe s. f.,
art. oxigenoterapía, g.-d. oxigenoterapíi, art. oxigenoterapíei