osteoză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTEÓZĂ, osteoze, s. f. Afecțiune datorată unei secreții exagerate de hormon, caracterizată prin decalcifiere osoasă generalizată, depuneri de calciu în țesuturi etc. [
Pr.:
-te-o-] – Din
fr. ostéose.osteoză (Dicționar de neologisme, 1986)OSTEÓZĂ s.f. (
Med.) Boală a oaselor de natură distrofică. ◊
Osteoză fibrochistică = boală endocrină datorită unei secreții exagerate de hormon paratiroidian, caracterizată prin decalcifiere osoasă cu fracturi multiple. [Pron.
-ste-o-. / < fr.
ostéose].
osteoză (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTEÓZĂ s. f. boală a oaselor de natură distrofică (< fr.
ostéose)
osteoză (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)OSTEÓZĂ (‹
fr.; {s}
osteo-)
s. f. ~
fibrochistică = afecțiune datorată unei secreții exagerate de hormon paratiroidian și caracterizată prin decalcifiere osoasă generalizată, fracturi multiple și depuneri de săruri de calciu în piele și în diverse organe (inimă, rinichi etc.)
Sin. boala lui Recklinghausen, hiperparatiroidism.osteoză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)osteóză (-te-o-) s. f.,
g.-d. art. osteózei; pl. osteóze