osteotomie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTEOTOMÍE, osteotomii, s. f. Rezecție a unui os, făcută cu scopul de a remedia o diformitate a acestuia sau în scop terapeutic. [
Pr.:
-te-o-] – Din
fr. ostéotomie.osteotomie (Dicționar de neologisme, 1986)OSTEOTOMÍE s.f. (
Med.) Rezecție a unui os în scop terapeutic. [Gen.
-iei. / < fr.
ostéotomie, cf. gr.
osteon – os,
tome – tăiere].
osteotomie (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTEOTOMÍE s. f. secționare chirugicală a unui os, în scop terapeutic sau pentru remedierea unei diformități. (< fr.
ostéotomie)
osteotomie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)osteotomíe (-te-o-) s. f.,
art. osteotomía, g.-d. art. osteotomíei; pl. osteotomíi, art. osteotomíile