osteosinteză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTEOSINTÉZĂ, osteosinteze, s. f. Intervenție chirurgicală care constă în reunirea și imobilizarea fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unor plăci sau fire metalice. [
Pr.:
-te-o-] – Din
fr. ostéosynthèse.osteosinteză (Dicționar de neologisme, 1986)OSTEOSINTÉZĂ s.f. (
Med.) Operație chirurgicală de fixare și de reunire a fragmentelor osoase ale unei fracturi. [< fr.
ostéosynthèse, cf. gr.
osteon – os,
synthesis – sinteză].
osteosinteză (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTEOSINTÉZĂ s. f. intervenție chirurgicală de fixare și reunire a fragmentelor osoase ale unei fracturi. (< fr.
ostéosynthèse)
osteosinteză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)osteosintéză (-te-o-) s. f.,
g.-d. art. osteosintézei; pl. osteosintéze