osteopatie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTEOPATÍE, osteopatii, s. f. Boală a unui os sau a sistemului osos. [
Pr.:
-te-o-] – Din
fr. ostéopathie.osteopatie (Dicționar de neologisme, 1986)OSTEOPATÍE s.f. (
Med.) Denumire generică a bolilor sistemului osos. [Gen.
-iei. / < fr.
ostéopathie, cf. gr.
osteon – os,
pathos – boală].
osteopatie (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTEOPATÍE s. f. denumire generică a bolilor sistemului osos. (< fr.
ostéopathie)
osteopatie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)osteopatíe (-te-o-) s. f.,
art. osteopatía, g.-d. art. osteopatíei; pl. osteopatíi, art. osteopatíile