osteocit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTEOCÍT, osteocite, s. n. Celulă osoasă în stadiu matur, complet diferențiată, care prezintă numeroase prelungiri ramificate. [
Pr.:
-te-o-. –
Var. (după alte surse)
osteocită] – Din
fr. ostéocyte.osteocit (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTEOCÍT s. n. celulă osoasă matură. (< fr.
ostéocyte)
osteocit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)osteocít (-te-o-) s. n.,
pl. osteocíte