osteită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSTEÍTĂ, osteite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os. [
Pr.:
-te-i-] – Din
fr. ostéite.osteită (Dicționar de neologisme, 1986)OSTEÍTĂ s.f. (
Med.) Inflamație a țesutului osos. [Pron.
-ste-i-. / < fr.
ostéite].
osteită (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSTEÍTĂ s. f. inflamație a țesutului osos. (< fr.
ostéite)
osteită (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)OSTEÍTĂ (‹
fr.; {s}
gr. osteon „os”)
s. f. Inflamație acută sau cronică a unui os. ◊
O. fibrochistică = afecțiune manifestată prin dureri, fracturi spontane, tumori și deformări ale oaselor care apare în cazul decalcifierilor generalizate.
osteită (Dicționaru limbii românești, 1939)*osteítă f., pl.
e (d. vgr.
ostéon, os).
Med. Inflamațiunea țesutuluĭ osos.
osteită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)osteítă s. f.,
g.-d. art. osteítei; pl. osteíte