osmoglasnic (Dicționaru limbii românești, 1939)
osmoglásnic n., pl. e (vsl. osĭmoglasnikŭ, d. osĭmĭ, opt, și glasŭ, glas). Vechĭ. Octoih.
osmoglasnic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
osmoglasnic n. numele slavon al octoihului. [Slav.: lit. opt glasuri].