opioman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPIOMÁN, -Ă, opiomani, -e, s. m. și
f. Persoană care consumă opiu. [
Pr.:
-pi-o-] – Din
fr. opiomane.opioman (Dicționar de neologisme, 1986)OPIOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care abuzează de opiu. [< fr.
opiomane].
opioman (Marele dicționar de neologisme, 2000)OPIOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (cel) care consumă, abuzează de opiu. (< fr.
opiomane)
opioman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)opiomán (-pi-o-) s. m.,
pl. opiománi