operativitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPERATIVITÁTE s. f. Calitatea de a fi operativ (
1), expeditiv, de a acționa rapid; eficacitate. –
Operativ +
suf. -itate.operativitate (Dicționar de neologisme, 1986)OPERATIVITÁTE s.f. Calitatea de a fi activ, expeditiv; eficacitate. [<
operativ +
-itate, după rus.
operativnosti].
operativitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)OPERATIVITÁTE s. f. calitatea de a fi operativ (1). ◊ eficacitate. (< operativ + -itate)
operativitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)operativitáte s. f.,
g.-d. art. operativitắții