omătuțe (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OMĂTÚȚE s. f. pl. Numele a două specii de ghiocei, cu flori albe mirositoare, care cresc în lunile februarie-mai prin păduri, livezi și fânețe
(Leucojum aestivum și vernum). –
Omăt +
suf. -uță.