olivină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OLIVÍNĂ, olivine, s. f. Silicat natural de magneziu și fier, cristalizat în sistemul rombic, de culoare verde-măslinie și cu luciu sticlos, care se întrebuințează ca materie primă pentru produse refractare. – Din
fr. olivine.olivină (Dicționar de neologisme, 1986)OLIVÍNĂ s.f. (
Min.) Silicat natural de fier și magneziu; peridot. [Var.
olivin s.n. / < fr.
olivine].
olivină (Marele dicționar de neologisme, 2000)OLIVÍNĂ s. f. mineral din silicat natural de magneziu și fier, verde-măsliniu; peridot. (< fr.
olivine)
olivină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)OLIVÍNĂ (‹
fr. {i}; {s}
lat. oliva „măslină”)
s. f. (
MINER.) Silicat natural de magneziu de fier, cristalizat în sistemul rombic; are culoarea verde-măslinie și luciul sticlos-gras. Este un component important al rocilor eruptive bazice și ultrabazice.
Sin. (
înv.)
peridot.olivină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)olivínă s. f.,
g.-d. art. olivínei; pl. olivíne