olicică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OLICÍCĂ,olicele, s. f. Oliță. – Oală + suf. -icică.
olicică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) olicícă (pop.) s. f., g.-d. art. olicélei; pl. olicéle, art. olicélele