ogrăjoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OGRĂJOÁRĂ,ogrăjoare, s. f. Diminutiv al lui ogradă. – Ogradă + suf. -ioară.
ogrăjoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ogrăjoáră (rar) (o-gră-) s. f., g.-d. art. ogrăjoárei; pl. ogrăjoáre