ofiofagie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OFIOFAGÍE, ofiofagii, s. f. Folosire a șerpilor ca hrană de către unele animale, păsări etc. [
Pr.:
-fi-o-] – Din
fr. ophiophagie.ofiofagie (Dicționar de neologisme, 1986)OFIOFAGÍE s.f. Obiceiul de a se hrăni cu șerpi. [Pron.
-fi-o-, gen.
-iei. / < fr.
ophiophagie, cf. gr.
ophis – șarpe,
phagein – a mânca].
ofiofagie (Marele dicționar de neologisme, 2000)OFIOFAGÍE s. f. obiceiul de a se hrăni cu șerpi. (< fr.
ophiophagie)
ofiofagie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ofiofagíe (-fi-o-) s. f.,
art. ofiofagía, g.-d. ofiofagíi, art. ofiofagíei