odontoclazie (Dicționar de neologisme, 1986)
ODONTOCLAZÍE s.f. Distrugere a țesuturilor dentare. [Gen. -iei. / cf. gr. odous – dinte, clasis – ruptură].
odontoclazie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ODONTOCLAZÍE s. f. distrugere a țesutului dentar. (< engl. odontoclasis)