ocarină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OCARÍNĂ, ocarine, s. f. Instrument muzical popular de suflat, de dimensiuni mici, din argilă arsă, în formă ovală și cu mai multe găuri, care emite sunete asemănătoare cu cele ale fluierului. – Din
it.,
fr. ocarina.