obstruant - explicat in DEX

obstruant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OBSTRUÁNT, -Ă, obstruanți, -te, adj. (Med.) Care obstruează; obstructiv, obstructor. [Pr.: -stru-ant] – Obstrua + suf. -ant.

obstruant (Dicționar de neologisme, 1986)
OBSTRUÁNT, -Ă adj. Care obstruează, obstructiv; obstructor. [< obstrua].

obstruant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*obstruánt (-stru-ant) adj. m., pl. obstruánți; f. obstruántă, pl. obstruánte

obstruant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
OBSTRUÁNT, -Ă, obstruanți, -te, adj. (Med.) Care obstruează; obstructiv, obstructor. [Pr.: -stru-ant] — Obstrua + suf. -ant.