obstetric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OBSTÉTRIC, -Ă, obstetrici, -ce, adj.,
s. f. 1. Adj. Care aparține obstetricii, privitor la obstetrică, de obstetrică; obstetrical.
2. S. f. Ramură a chirurgiei care se ocupă cu fiziologia și patologia sarcinii și a nașterii, precum și cu asistența în timpul nașterii și în perioada de lăuzie. – Din
fr. obstétrique.obstetric (Dicționar de neologisme, 1986)OBSTÉTRIC, -Ă adj. Referitor la obstetrică, de obstetrică; obstetrical. [Cf. fr.
obstétrique].
obstetric (Marele dicționar de neologisme, 2000)OBSTÉTRIC, -Ă I.
adj. referitor la obstetrică; obstetrical. II. s. f. ramură a medicinei care se ocupă de fiziologia și patologia sarcinii și cu asistența nașterii. (< fr.
obstétrique)
obstetric (Dicționaru limbii românești, 1939)*obstétric, -ă adj. (d. lat.
ob-stétrix, [din
*ob-statrix],
-trícis, moașă, d.
ob-stare, a sta în față;
obstetricius, de moașă; it.
ostétrico s. și adj.,
ostetrice, moașă; fr.
obstétrique, știința moașeĭ). Relativ la moșit. S. f. Arta moșituluĭ. – Ca adj. și
obstetrical (fr.
obstétrical).
obstetric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OBSTÉTRIC, -Ă, obstetrici, -ce, adj. 1. Care aparține obstetricii, privitor la obstetrică, de obstetrică; obstetrical. – Din
fr. obstétrique.obstetric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)obstétric (-ste-tric) adj. m.,
pl. obstétrici; f. obstétrică, pl. obstétriceobstetric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)OBSTETRIC, -Ă,
obstetrici, -ce, adj.,
s. f. 1. Adj. Care aparține obstetricii, privitor la obstetrică, de obstetrică; obstetrical.
2. S. f. Ramură a chirurgiei care se ocupă cu fiziologia și patologia sarcinii și a nașterii, precum și cu asistența în timpul nașterii și în perioada de lăuzie. — Din
fr. obstétrique.