noriță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) NORÍȚĂ,norițe, s. f. (Zool.) Nurcă. – Nor + suf. -iță.
noriță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) noríță s. f., g.-d. art. noríței; pl. noríțe