nomenclatoric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOMENCLATÓRIC, -Ă, nomenclatorici, -ce, adj. (
Livr.) Nomenclaturistic. –
Nomenclator +
suf. -ic.nomenclatoric (Dicționar de neologisme, 1986)NOMENCLATÓRIC, -Ă adj. (
Liv.) Referitor la nomenclatură. [Et. incertă].
nomenclatoric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nomenclatóric (rar)
adj. m.,
pl. nomenclatórici; f. nomenclatórică, pl. nomenclatórice