nimerit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NIMERÍT, -Ă, nimeriți, -te, adj. 1. Care este bine găsit, bine ales, care este adecvat situației, scopului; corespunzător, indicat, potrivit. ♦ (Adverbial) Potrivit; judicios.
2. Bun, reușit, izbutit. [
Var.: (
reg.)
nemerít, -ă adj.] –
V. nimeri.