nevăzător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEVĂZĂTÓR, -OÁRE, nevăzători, -oare, adj.,
s. m. și
f. (Om) lipsit de vedere, orb. –
Ne- +
văzător.nevăzător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*nevăzătór adj. m.,
s. m.,
pl. nevăzătóri; adj. f.,
s. f. sg. și
pl. nevăzătoáre