nevătămat - explicat in DEX

nevătămat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NEVĂTĂMÁT, -Ă, nevătămați, -te, adj. Care nu este lovit sau rănit, fără nici o vătămătură; neatins, întreg, teafăr. ♦ P. anal. (Despre obiecte) Fără nici o lovitură sau stricăciune; intact. – Ne- + vătămat.

nevătămat (Dicționaru limbii românești, 1939)
nevătămát, -ă adj. Întreg, neatins, care n’a fost vătămat: viŭ și nevătămat.

nevătămat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
nevătămát adj. m., pl. nevătămáți; f. nevătă­mátă, pl. nevătămáte

nevătămat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
nevătămat a. și adv. întreg și teafăr.