nestabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NESTABÍL, -Ă, nestabili, -e, adj. Care nu are stabilitate; instabil. ♦ (Despre un corp chimic) Care se descompune sau se transformă cu ușurință. –
Ne- +
stabil.nestabil (Dicționar de neologisme, 1986)NESTABÍL, -Ă adj. Lipsit de stabilitate; instabil. ♦ (
Chim.) Care se descompune, se transformă ușor. [<
ne- +
stabil].
nestabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!nestabíl (nes-ta-/ne-sta-) adj. m.,
pl. nestabíli; f. nestabílă, pl. nestabílenestabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nestabil a. nestatornic.