insesizabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSESIZÁBIL, -Ă, insesizabili, -e, adj. 1. Care nu poate fi sesizat, nesesizabil;
p. ext. imperceptibil.
2. (
Jur.; despre lucruri sau despre drepturi) Care nu poate fi urmărit de către creditorii titularului lucrului sau dreptului. – Din
fr. insaisissable.