nepătruns (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPĂTRÚNS, -Ă, nepătrunși, -se, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi pătruns, străbătut; impenetrabil;
spec. prin care nu răzbate lumina; întunecat, întunecos;
p. ext. des. ♦ (Despre figură, ochi) Care nu trădează gândurile, sentimentele; impenetrabil.
2. Fig. Care nu poate fi pătruns cu mintea, de neînțeles; tainic, misterios, necunoscut. –
Ne- +
pătruns.nepătruns (Dicționaru limbii românești, 1939)nepătrúns, -ă adj. Care n’a fost pătruns. Impenetrabil.
nepătruns (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nepătrúns (-pă-truns) adj. m.,
pl. nepătrúnși; f. nepătrúnsă, pl. nepătrúnsenepătruns (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nepătruns a. ce nu se poate pătrunde.