nepregetat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPREGETÁT, -Ă, nepregetați, -te, adj. (
Înv.)
1. (Despre oameni) Care nu pregetă să facă ceva, care nu are preget; harnic, neobosit.
2. (Despre acțiuni) Neîntrerupt, continuu, susținut; perseverent;
p. ext. neprecupețit. –
Ne- +
pregetat.nepregetat (Dicționaru limbii românești, 1939)nepregetát, -ă adj. Fără preget. Adv.
A porni nepregetat.nepregetat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nepregetát (
înv.)
(ne-pre-) adj. m.,
pl. nepregetáți; f. nepregetátă, pl. nepregetátenepregetat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nepregetat a. asiduu. ║ adv. fără preget.