nepătruns (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPĂTRÚNS, -Ă, nepătrunși, -se, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi pătruns, străbătut; impenetrabil;
spec. prin care nu răzbate lumina; întunecat, întunecos;
p. ext. des. ♦ (Despre figură, ochi) Care nu trădează gândurile, sentimentele; impenetrabil.
2. Fig. Care nu poate fi pătruns cu mintea, de neînțeles; tainic, misterios, necunoscut. –
Ne- +
pătruns.