neolingvistic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEOLINGVÍSTIC, -Ă, neolingvistici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Curent lingvistic caracterizat prin importanța acordată împrumuturilor, prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea cu ajutorul ariilor lingvistice a deosebirilor dintre limbi înrudite.
2. Adj. De neolingvistică.
Școala neolingvistică. [
Pr.:
ne-o-] – Din
it. neolinguistica.neolingvistic (Dicționar de neologisme, 1986)NEOLINGVÍSTIC, -Ă adj. Referitor la neolingvistică. [< it.
neolinguistico].
neolingvistic (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEOLINGVÍSTIC, -Ă I.
adj. referitor la neolingvistică. II. s. f. curent lingvistic care se întemeiază pe concepțiile idealiste ale romanistului german Vossler și pe ideile geografiei lingvistice. (< it.
neolinguistico, /II/ neolinguistica)
neolingvistic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)NEOLINGVÍSTIC, -Ă, neolingvistici, -ce, adj. 2. De neolingvistică.
Școala neolingvistică. [
Pr.:
ne-o-] – Din
it. neolinguistica.