neocatharsis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEOCÁTHARSIS s. n. (
Med.) Metodă psihanalitică prin care se provoacă reactualizarea evenimentelor din copilărie ale pacientului în scopul descărcării unor tensiuni. [Scris și:
neocatarsis. –
Pr.:
ne-o-ca-tar-sis] – Din
fr. néo-catharsis.neocatharsis (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEOCATHÁRSIS s. n. metodă psihanalitică prin care se provoacă conștientizarea relațiilor din copilărie ale bolnavului, obținându-se astfel descărcarea unor tensiuni. (< fr.
néo-catharsis)