nemuri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEMURÍ, nemuresc, vb. IV.
Tranz. (Rar) A face să trăiască veșnic în amintirea oamenilor, a face să reziste timpului, să devină nemuritor (
2) (slăvind, preamărind, cântând); a imortaliza. – Din
nemuritor (derivat regresiv).
nemuri (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)nemurí2, nemurésc, vb. IV refl. (reg.) a deveni sau a fi rudă cu cineva.
nemuri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nemurí (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. nemurésc, imperf. 3
sg. nemureá; conj. prez. 3
să nemureáscănemurì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nemurì v. a se face nemuritor:
prin dalbe lupte să vă nemuriți BOL.