nemilostivire (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))NEMILOSTIVÍRE, nemilostiviri, s. f. (În
expr.)
Cu nemilostivire = fără milă, fără cruțare. – Din
ne- +
milostivire.nemilostivire (Dicționaru limbii românești, 1939)nemilostivíre f. Neîndurare.
nemilostivire (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nemilostivire f. neîndurare.