neîntors (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEÎNTORS, -OÁRSĂ, neîntorși, -oarse, adj. Care nu s-a întors sau nu a fost întors, răsucit sau schimbat în altă poziție sau pe altă parte. ◊
Expr. A dormi neîntors = a dormi liniștit, adânc.
A se duce pe drum neîntors (sau
pe cale neîntoarsă) = a muri. –
Ne- +
întors.