neglijent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEGLIJÉNT, -Ă, neglijenți, -te, adj. 1. Care nu-și îndeplinește îndatoririle cu destulă grijă; indolent, nepăsător.
2. Care nu se îngrijește de ținuta sa, care are o ținută dezordonată, murdară etc.; neîngrijit.
3. (Despre acțiuni, atitudini etc. ale oamenilor) Care denotă lipsă de atenție, de grijă, de interes (față de ceva, de cineva sau de sine). – Din
fr. négligent.neglijent (Dicționar de neologisme, 1986)NEGLIJÉNT, -Ă adj. Dezordonat, neîngrijit; delăsător, indolent, nepăsător. ♦ Care denotă lipsă de grijă, de interes. [Cf. fr.
négligent, lat.
negligens].
neglijent (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEGLIJÉNT, -Ă adj. dezordonat, neîngrijit; delăsător, indolent. ◊ care denotă lipsă de grijă, de interes. (< fr.
négligent)
neglijent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neglijént (ne-gli-) adj. m.,
pl. neglijénți; f. neglijéntă, pl. neglijénte