neglija (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEGLIJÁ, neglijez, vb. I.
Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu da atenția cuvenită; a trece cu vederea, a lăsa la o parte, a omite. ♦
Refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. – Din
fr. négliger.neglija (Dicționar de neologisme, 1986)NEGLIJÁ vb. I. tr. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a lăsa în părăsire; a omite. ♦
refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. [Cf. fr.
négliger, lat.
negligere].
neglija (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEGLIJÁ vb. I. tr. a nu avea grijă de cineva sau ceva; a omite. II. refl. a nu avea grijă de propria sa persoană. (< fr.
négliger, lat.
negligere)
neglija (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neglijá (a ~) (ne-gli-) vb.,
ind. prez. 3
neglijeáză, 1
pl. neglijắm; conj. prez. 3
să neglijéze; ger. neglijấndneglijà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)neglijà v.
1. a nu îngriji, a nu face cum ar trebui:
își neglijează datoriile; 2. a înceta de a vizita:
neglijează pe amici; 3. a fi negligent, a nu avea îngrijire de persoana sa:
se neglijează.