neesențial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEESENȚIÁL, -Ă, neesențiali, -e, adj. Care nu constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru, care nu ține de esență (
1); (rar) inesențial. [
Pr.:
-ți-al] –
Ne- +
esențial (după
engl. non-essential).neesențial (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEESENȚIÁL, -Ă adj. care nu constituie partea cea mai importantă a unui lucru; care nu este esențial. (după engl.
non-essential)
neesențial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*neesențiál (-ți-al) adj. m.,
pl. neesențiáli; f. neesențiálă, pl. neesențiále