neepuizabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEEPUIZÁBIL, -Ă, neepuizabili, -e, adj. Care nu poate fi epuizat, care nu se termină niciodată;
p. ext. extrem de abundent, de bogat; inepuizabil. [
Pr.:
-pu-i-] –
Ne- +
epuizabil.