nedesăvârșire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEDESĂVÂRȘÍRE, nedesăvârșiri, s. f. (Rar) Imperfecțiune, scădere, lipsă, cusur. –
Ne- +
desăvârșire.nedesăvârșire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nedesăvârșíre (rar)
s. f.,
g.-d. art. nedesăvârșírii; pl. nedesăvârșíri