nedeslușit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEDESLUȘÍT, -Ă, nedeslușiți, -te, adj. Care nu este deslușit, clar, care nu se poate distinge (precis); lipsit de claritate, greu de înțeles; nelămurit, confuz. ♦ (Adverbial ) în mod neclar, cu contururi vagi. –
Ne- +
deslușit.nedeslușit (Dicționaru limbii românești, 1939)nedeslușít, -ă adj. Care nu e deslușit.
nedeslușit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nedeslușít adj. m.,
pl. nedeslușíți; f. nedeslușítă, pl. nedeslușítenedeslușit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nedeslușit a. care nu e deslușit, vag.