necum (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NECÚM adv.,
conj. (
Înv. și
pop.)
1. Adv. Nicidecum.
2. Conj. (Și) cu atât mai puțin; darămite. ♦ (În construcții afirmative) Cu atât mai mult, dar încă. –
Ne- +
cum.necum (Dicționaru limbii românești, 1939)necúm adv. (
ne și
cum). Dar încă, cu atît maĭ puțin:
pasăre măĭastrănu vine pe aicĭ, necum om pămîntean (Crg.)!
necum (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)necúm (
înv.,
pop.)
adv.,
conjcț.necum (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)necum adv. cu atât mai puțin.