necton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NECTÓN s. n. (Cu sens colectiv) Totalitatea viețuitoarelor acvatice care se pot mișca liber în masa apei în care trăiesc. – Din
it. necton.necton (Dicționar de neologisme, 1986)NECTÓN s.n. Totalitatea viețuitoarelor care trăiesc în ape și se pot mișca liber. [< fr.
necton, cf. germ.
Nekton < gr.
nekton – înotător].
necton (Marele dicționar de neologisme, 2000)NECTÓN s. n. biocenoza organismelor care înoată liber în apele pelagice. (< fr.
necton)
necton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nectón s. n.